10.10

Imi plac zilele astea din an....05.05, 12.12...sunt asa simetrice, sunt perfecte prin denumire. La fel e si luna octombrie. Suna bine, nu stiu de ce. Imi place octombrie....e luna de toamna plina. Deci 10.10 ar fi trebuie sa fie o zi buna pentru mine. Si a fost...a trecut extraordinar de repede, dar a fost faina. Azi am zambit...dupa mult timp. Nu vorbesc despre zambetul afisat, ci despre zambetul din suflet. Azi am zambit...sincer.
Si urmeaza sa ma bag in pijamale si sa ma uit la "Autumn in New York" ca sa inchei ziua asta frumoasa ...tot asa dragut. Si poate o sa ma culc zambind, ascultand melodia asta. Sper. :)

let's get this party started

So...vrand-nevrand m-am mutat. Singura :> Yeah, i know..it's loads of fun...dar vine si momentul ala in care trebuie sa te ocupi si de treburile casnice. Una din ele....cumparaturile. Adica...detergenti si chestii pentru curatenie...Buuun...ma duc eu la hypermarket, ajung la raionul care trebuie. Like wow....erau atatea tipuri diferite, marimi diferite...si eu mai stiu. Incercam sa-mi amintesc de care are mama acasa...doar am fost cu ea la cumparaturi de atatea ori, ar fi trebuit sa stiu...am pus in carut vreo 3 pungi din alea de detergent ...apoi le-am pus inapoi in raft si iar am studiat...citeam ce scrie pe ele, de parca asta m-ar fi ajutat cu ceva 8-| Pana la urma am reusit sa cumpar tot ce aveam pe lista...odata ajunsa la casa, am avut un nou soc. 97 de lei. 97 de lei?!?!? Dar cumparasem cred ca vreo patru chestii...In fine...si daca sa le cumpar a fost greu....oare cum o sa fie cand va trebui sa si spal singura? :-s
Din nou trebuie sa recunosc... atatea responsabilitati sunt destul de greu de dus...dar ce sa fac...show must go on. O sa va spun cum a mers cu spalatul :))) Let's get this party started!

it's not you, it's me!

Bucuresti...nu te mai vreau! M-am intors la tine si imi dau seama ca lucrurile nu mai merg intre noi, strazile tale nu imi mai zambesc...toate bancile imi trezesc amintiri urate, ca si Piata Universitatii. Ai prea multe fete zambitoare...e prea mult pentru mine.
Nu esti tu de vina, ci eu sunt. Eu nu mai pot suporta sa traiesc cu tine. Nu are rost sa arunci vina pe tine. A fost frumos cat a durat. Dar acum...acum vreau sa divortez de tine Bucuresti!

cum e sa fii adult?

In ultimul am simtit din ce in ce mai mult presiunea anilor...am fost fortata sa fiu adult si sa imi asum responsabilitatile unui adult. Si stiti ce? E cam nasoala treaba.
Azi am fost la un interviu de job...eu m-am descurcat bine, salariul oferit era ok, dar am plecat asa dezamagita. De ce? Pentru ca nu era ce imi doream eu. Eu m-am dus pe tocuri la interviu...acolo toti erau in tenisi si isi dadeau coate cand m-au vazut pe mine asa. In fine...ideea e: salariu ok, mediul nu imi placea...si nici postul pentru ca nu imi stimula creativitatea atat de mult pe cat mi-as fi dorit. Dar daca eram pe picioarele mele...nu ma mai gandeam asa mult si acceptam de urgenta ce mi-au oferit doar pentru bani! Si asta mi se pare asa de trist si atat de adevarat. Sunt atatia oameni care accepta joburi care nu le plac numai din considerente financiare.
Si atunci cand tu te chinui sa fii cat mai rational si sa iei decizii rapid si intr-un mod cat mai corect, in jurul tau apar oameni atat de puerili cu problemele lor copilaresti care vor neaparat sa se certe cu tine din te miri ce motiv...sau altii care vin sa iti povesteasca telenovele de ma simt ca in "the o.c.".
In mod evident, o veste proasta nu vine niciodata singura. Si normal ca pe langa problemele pe care le ai te si imbolnavesti ca sa-ti fie de 2 ori mai greu sa te dai jos din pat dimineata. Dar ghici ce? Trebuie sa o faci! Trebuie sa dai jdemii de telefoane, sa te intalnesti cu oameni, sa iei hotarari si sa faci tot felul de lucruri importante pentru tine.
So...da, sa fii adult e naspa de tot.

ma mut.de tot!

Sa te muti e un lucru pe cat de frumos, pe atat de obositor si solicitant. In permanenta ai senzatia ca uiti ceva, ca mai trebuie sa cumperi ceva…si la un anumit punct tot vei descoperi ca ai uitat o gramada de lucruri. Ce sa mai spun de haine? Incepi sa scoti tot de prin sifonier si te trezesti inconjurat de mormane de haine...din care stii ca nici 50% nu iti vor fi de folos. Si le iei...una cate una...si te gandesti...”asta oare o s-o mai port vreodata?” sau „Doamne ce-a fost in capul meu cand m-am imbracat asa atunci?” Si uite asa iti dai seama ca ai nevoie de o sesiune intensa de shopping, pentru ca trollerul tau e pe jumatate gol.

A trecut un an de cand m-am mutat prima oara. Asta este a patra mutare. Sper ca si ultima...cel putin in viitorul apropiat. Si stiti ce e mai nasol decat sa-ti aduni catrafusele? Sa incepi sa le despachetezi in noua casa. Ai senzatia ca nu o sa termini niciodata...numai ca atunci o sa ai tot timpul din lume :p

cel mai frumos an

Ma gandeam asa la trecut si stiti cum zice toata lumea ca cea mai faina perioada a vietii e liceul. Cam da, cam asa e...si apoi incercam sa-mi dau seama care a fost mai faina...a 11-a sau a 12-a? Normal ca multi ar zice a 11-a...nu aveai nici un stres, de bac sau de altceva (noi am avut Cambridge-ul...prietenii stiu de ce :p)...plus ca pe a 11-a au fost aproape toate majoratele – deci petreceri peste petreceri...plus excursii geniale (la sfarsitul clasei a 11-a am fost in Apuseni cu drumetiile alea foarte tari pe munte). Dar nu. Cel mai tare an a fost clasa a 12-a. Adica perioada 15.09.2006 – 15.07.2008. De ce?

Pentru ca pe clasa a 12-a nu am avut timp sa ma plictisesc o secunda, am fost tot timpul pe fuga, tot timpul am avut ceva de facut....am profitat de fiecare clipa. Pe clasa a 12-a m-am indragostit. Si pe clasa a 12-a am invatat sa iubesc. Tot pe clasa a 12-a am descoperit Bucurestiul indeaproape si am stiut ca o sa-mi placa sa locuiesc acolo. Pe a 12-a am intrat pentru prima oara in contact cu un nou mod de predare si cu un profesor uimitor care m-a facut sa „citesc” lumea si oamenii cu alti ochi. Clasa a 12-a m-a invatat sa fiu om. A trecut cat ai clipi.