miercuri, 30 iulie 2008

Dragostea dureaza 3 ani.


Azi am citit si eu "Dragostea dureaza trei ani" de Frederic Beigbeder. Auzisem de mult de ea, dar pur si simplu refuzam sa o citesc. Fierbeam de nervi cand auzeam pe Radio Guerrilla promo-urile cu "Dragostea dureaza trei ani". Aveam 18 ani...credeam in iubirea vesnica...aia cu "forever and ever" din filme. Dar acum am mai imbatranit putin, am mai castigat ceva experienta de viata...si am putut sa citesc cartea, sa vad ce vrea omul ala sa spuna acolo.
Bun...un volum foarte bine scris, in fraze scurte si simple - genul de carte pe care nu-ti vine s-o lasi din mana, dar care iti da de gandit. Eu am terminat-o in vreo 3 ore...cu niste pauze...Cand am ajuns pe la jumatatea cartii ma gandeam...da, se pare ca are dreptate, dragostea chiar dureaza trei ani, toate argumentele pe care le aduce sunt perfect valabile. In acelasi timp, mi-am dat seama ca dupa o poveste intensa de iubire, vine o inevitabila despartire, care e ca o rana foarte dureroasa, care te chinuie ingrozitor pentru o scurta perioada de timp. Apoi te inveti cu ea, incepi sa stii cum sa te ingrijesti...iar dupa ce rana se vindeca, iti lasa o cicatrice urata care nu te va lasa niciodata sa uiti. Si am zis da, uite un om care vede viata, iubirea, casatoria...asa cum le vad si eu. In cel mai pesimist si, in acelasi timp, cel mai logic mod posibil.
Dar apoi...jap-jap...mi-o tranteste in fata. Personajul care trecuse printr-un divort care il facuse sa reflecte la cele de mai sus se indragosteste din nou. Si ajunge sa traiasca o poveste si mai frumoasa decat prima. De data aceasta, ramane indragostit pentru totdeauna. Depaseste cu succes pragul fatidic de trei ani. Noua poveste are loc in Italia si evoca plimbarile romantice de pe plajele italiene, plimbarile pe Vespa pe strazile din Roma...dragoste intensa si pasionala...sub soarele latin. Cu cateva pagini inainte de final...autorul marturiseste ca titlul cartii este unul mincinos. Ma dezamageste in ultimele clipe...incheie cartea cu un personaj care invata sa iubeasca, un personaj care nu se mai teme, un personaj care uita pesimismul, un barbat care iubeste in clisee...dar cliseele apar numai intr-o iubire adevarata.
Cat despre mine...am ramas aceeasi negativista. Nu m-a convins cu nimic. Mi-a placut prima parte a cartii cand spunea ca:
"1) Fericirea nu exista.
2) Dragostea este imposibila.
3) Nimic nu este grav."
Viata e mai simpla asa. Si dragostea dureaza cel mult trei ani.

2 comentarii:

Cora spunea...

Dragostea e relativa.

Anonim spunea...

cora cora..:)